Amintirile de la meciurile Steaua – Dinamo sau Dinamo – Steaua sunt multe. Unele sunt frumoase iar altele chiar neplacute dar pana la urma sunt amintiri pe care la un moment dat sper sa le povestesc nepotilor.
Cea mai intensa amintire pe care o am de la un derby este de la un Dinamo – Steaua. Pe 20 Septembrie 2006 era zi de mare meci in Stefan cel Mare. Trecusera 3 ani de la ultima mea deplasare in “Groapa” si nici nu era in plan sa merg la meci. In jurul pranzului ma intalnesc in cartier cu prietenii care se pregateau de meci iar acestia m-au convins rapid sa merg cu ei. Ne-am strans ca de obicei in Piata Victoriei unde jandarmii ne incolonau cate 100 de persoane si ne escortau spre stadion. Am intrat la meci si desi mai era mai bine de o ora pana la fluierul de start al meciului, stadionul era arhiplin.
Pe la mijlocul primei reprize un grup de suporteri stelisti si unul de dinamovisti au inceput sa se apostrofeze prin gardurile despartitoare. Totul a degenerat in momentul interventiei jandarmeriei care facand abuz de forta a batut ambele grupuri facand situatia si mai tensionata. Vazand ca totul scapa de sub control acestia au inceput sa imprastie gaze la crimogene si nu au incetat decat prin minutul 80. Trebuie sa recunosc ca mai bine de o ora am plans intr-una. Dupa ce a incetat conflinctul am reusit si noi sa vedem ce se intampla pe teren iar singurul lucru pe care mi-l amintesc din repriza a doua a fost golul lui Denis Serban care a insirat toata apararea stelei.
Meciul se inceie iar noi suntem escortati in afara stadionului si condusi spre Victoriei. Presimtind ca urmeaza ceva rau am tinut mortis sa stam pe la mijlocul coloanei. Ce a urmat este greu de imaginat. Jandarmeria calare aflata in spatele coloanei a inceput sa bata la intamplare iar toata lumea a fugit, numai ca la Perla eram asteptati de un cordon de scutieri care au inceput sa bata lumea pe motivul ca fugeau. Cei din fata au rupt cordonul facut de jandarmi iar toata lumea fugea care unde apuca. In timp ce fugeam am trecut pe langa un jandarm care mi-a pus piedica si am cazut. In secunda doi 3-4 jandarmi s-au napustit asupra mea si m-au batut cu bastoanele si picioarele pana s-au plictisit. Din instinct mi-am protejat capul si m-am incordat iar pe moment nu am simtit mare lucru. Dupa ce m-au lasat si au fugit dupa altii am dat sa ma ridic iar urmatorul lucru care-l mi-l amintesc este ca am simtit o lovitura in cap dupa care ceva cald scurgandu-se pe fata iar eu am cazut, pierzandu-mi cunostinta pentru o scurta perioada de timp.
Dupa ce mi-am revenit am plecat spre Piata Victoriei unde trebuia sa ma intalnesc cu vecinii mei si sa plecam spre casa. Pe drum am avut parte de mistouri din partea jandarmilor care se regrupau dupa ce fugisera in toate directiile sa fie siguri ca nu scapa nimeni nebatut. Cea mai mare surpriza din acea seara a fost ca in asteptarea prietenilor mei m-am intersectat cu un grup de suporteri dinamovisti care vazand in ce hal aratam au sarit in fata unei salvari pentru ca aceasta sa-mi acorde ajutor.
Dupa ce m-am intalnit cu prietenii mei care au avut norocul sa fie ascusi de fanii dinamovisti prin baruri si scari de bloc si astfel sa scape de furia jandarmilor am fost la spital pentru ca aveam nevoie de cateva copci pentru a opri sangerarea. Ce am vazut acolo iar apoi la televizor a depasit orice limita a normalului. Suporteri batuti si impuscati, oameni batrani batuti doar pentru ca au avut ghinionul sa treaca pe strada la acea ora dar cel mai grav a fost un cuplu de tineri care stateau peste drum de stadion si care iesira la o plimbare, el a fost desfigurat de loviturile de baston iar ea a pierdut sarcina din cauza loviturilor primite in abdomen.
Am incercat sa mergem la Institutul de Medicina Legala dar acolo erau deja jandarmii care bateau tot ce prindeau ca se apropie de camera de garda.
Aici se termina povestea dar in curand o sa mai scriu si despre alte aventuri avute la meciurile echipei favorite.
Vreau sa particip la meciul #bwinderby organizat de Sportmeet.ro cu ajutorul celor de la bwin.
Inside my mind 