Monthly Archives: August 2010

Bucuresti – Erlangen

Saptamana trecuta a trebuit sa fac acest drum pentru a ajuta un coleg aflat intr-un moment neplacut. Distanta dintre cele doua orase este de 1600 km din care 600 prin Romania si 1000 pe autostrazile nebunilor astora din vest 🙂

Plecarea a fost programata pentru ora 00:00 dar am ajuns mai devreme cu jumatate de ora la intrarea pe autostrada Bucuresti – Pitesti. Drumul prin Romania nu poate sa te plictiseasca indiferent de ora la care-l faci. Daca mergi ziua pe ruta Bucuresti – Nadlac nu ai cum sa faci sub 12 ore iar daca mergi noaptea scutesti 4-5 ore dar iti faci milioane de nervi din cauza tirurilor, idiotilor si reparatiilor interminabile pe care soselele patriei le suporta. In afara de un accident pe Dealul Negru care m-a tinut o ora pe loc, am avut un drum destul de linistit pana la vama. Dupa controlul pasapoartelor ne opresc doi indivizi care cautau tigari, alcool si droguri (ce e drept, fata ma recomanda ca un adevarat traficant). Un control rapid prin masina (masina a fost un microbuz Peugeot Boxer de 8+1 locuri) si-au dat ei seama ca e posibil sa ascund ceva totusi si m-au rugat sa trag masina la garaj. Aici, mi-au demontat toate plasiticile din masina, toate aparatorile si mai aveau putin sa-mi demonteze si scaunele. Dupa mai bine de o ora imi spun ca totul e ok si ca pot pleca. M-am bucurat ca mi-au montat totul la loc :). Odata intrati in Ungaria totul parea sa fie ok si sa avem drum intins pana la destinatie.

Pentru ca ne era foame si treceam pe langa Viena ne-am hotarat sa intram in oras si sa mancam la Prater, celebrul ciolan de porc de 1 kg si facut dupa o reteta speciala. Pauza de mancat nu a durat mult si am plecat mai departe. Nu am ajuns prea departe deoarece ne-am blocat in aglomeratia din traficul vienez. Aici am vazut niste exemplare de soferi care zici ca au facut scoala la Bucuresti. Am reusit sa iesim din oras dupa mai bine de o ora iar pe drumul spre Germania am avut parte de peisaje superbe dar si oameni care aruncau gunoaie pe geam (culmea era ca nu-mi pareau romani).

Dupa un drum linistit prin Austria am intrat in Germania. Dupa ce am trecut de granita am scos telefonul sa dau un sms colegului care ma astepta. In timp ce scriam la sms, frate-miu Bogdan din dreapta imi zice sa ma uit pe geam. Langa mine un BMW negru in care o gagica imi facea semne cu un reflectorizant pe care scria POLITIA. Imi face semn ca trebuie sa-i urmaresc si trec in fata mea. Pe luneta din spate a masinii se ridica un panou pe care apare scris mare POLITIA! FOLLOW ME!. Ma tin dupa ei iar la prima parcare ma scoate de pe autostrada, acolo am vazut ca in spatele meu mai era o masina de politie. Ma gandeam deja ca o sa-mi iau o mare amenda ca eram cu telefonul in mana si ma dau jos din masina. Atunci aflu ca nu sunt de la circulatie si ca sunt de la politia de frontiera si ca trebuie sa deschid masina pentru inca un control. Ii dau actele tipei iar alt politist imi verifica masina (de data asta sumar). Vorbesc cu ei si le explic scopul si durata vitei in Germania dupa care imi spun ca totul e ok si ca pot pleca. Ma urc in masina si constat ca talonul masinii pe care-l prezentasem era de la Toyota mea si nu de la masina cu care eram.

Odata intrati in Germania nu mai aveam decat 350 km pana la destinatieiar si intr-un final am ajuns la Erlangen. Partea proasta a ultimilor kilometrii a fost ca aveam soarele in ochi iar eu eram deja rupt de oboseala. Drumul de 1600 km l-am facut in putin peste 20 de ore dar tinand cont de timpul pierdut pe traseu a fost mai mult decat ok.

Desi ma asteptam la un drum lung si plictisitor, datorita pataniilor povestite mai sus cele 20 de ore au trecut repede si nu am avut timp sa ma plictisesc. Drumul de intoarcere a fost facut din doua bucati, cu escala la Budapesta si a fost lipsit de peripetii 🙂

Advertisements

Prima mea masina si aventuri la inceput de soferie

Am primit aceasta leapsa de la stimabilul domn Chinezu si cu o mica intarziere ma apuc de ea.

Sa incep cu prima mea masina. In momentul cand mi-am luat permisul nu aveam masina. Tata a vandut masina cu doar cateva luni inainte deoarece avea masina de serviciu si se pusese praful pe cea personala. Dupa ce am intrat in posesia permisului mi-am facut “scoala” pe masina de serviciu a tatalui iar dupa 6-7 luni m-am angajat si de atunci posed masina de locul de la munca, asa ca nu vad rostul de a-mi cumpara masina.

Prima aventura la volan a fost in momentul in care am intrat in posesia permisului si m-am urcat singur in  masina. Imi tremurau gleznele in asa hal incat a trebuit sa ma opresc dupa nici 50 de metri de la plecarea din parcare. Masina nu ma ajuta prea mult fiind o Dacia Papuc cu bena in spate iar vizibilitatea era diferita fata de ce am invatat eu in scoala. La inceput am avut mereu probleme cu opritul la semafor. Faceam eu ce faceam si ma trezeam distras exact cand trebuia sa ma opresc in coloana. Fie ca era vorba de celebrii spalatori de parbrize, o fata frumoasa sau doar ca ma gandeam prea puternic la ceva eram distras. Din acest motiv am avut in primele 2-3 luni de sofat nu mai putin de 4 tamponari usoare. CU adevarat usoare pentru ca niciodata nu a fost nevoie sa ajungem la politie sau sa platesc despagubiri.

Primul incident mai serios a fost in a doua luna de condus cand la plecarea dintr-o parcare m-am apropiat prea mult de o masina. Bara din spate de la Papuc a intrat intre roata si bara din fata a masinii parcate iar cand am plecat am tras dupa mine si bara. Masina era un VW Golf iar eu am fugit de la locul accidentului fiind noapte si intrand in panica.

Despre aventuri la volan as putea sa vorbesc pana ma plictisesc dar nu e cazul sa scriu un roman aici :). La o bere va povestesc cu cea mai mare placere si despre alte peripetii.

Leapsa se duce la Andrei (@SanaVabici), Simona si Corina.